~~~ ingerasulmeu ~~~ :: Voi ce spuneti?

Trimis: 15/05/2006 21:21

Un proverb chinezesc spune:" Cu cat cunosti mai mult cu atat vei fi mai nefericit!"
Sa fie oare adevarat... :weep:

?

Ce determina fericirea noastra ca indivizi?

Trimis: 20/05/2006 18:06

Poate, din anumite puncte de vedere, proverbul chinezesc contine niste adevaruri. Sa va dau un exemplu: Cezar, la un an si patru luni, inca nu vorbeste. Mai bine spus, vorbeste "in limba lui", spune ,,mama", ,,tata", ,,caca" si alte bisilabe, dar numai cand are el chef. Conform teoriilor dezvoltarii psihice pe care le-am studiat in facultate, ar fi trebuit sa aiba deja cateva cuvinte (dupa unii autori, chiar zeci de cuvinte!) in vocabular. Aici intervine ideea din proverb ,,cu cat stii mai multe..." iti faci mai numeroase probleme. Din fericire, aceleasi teorii, bazate pe studii indelungate si experimente stiintifice, sustin ca unii copii vorbesc mult mai tarziu, fara a avea nereguli de intarziere a limbajului.
Concluzia: cand e vorba de altii copii, totul e ok, dar, cand vine vorba de al meu... tare-as vrea sa se dezvolte ,,dupa carte" :-D

Am observat ca si mamicile medici au tendinta de a-si face mai multe dificultăți decat ar trebui, atunci cand vine vorba de sanatatea copiilor proprii. Dar, de aici si pana la a juxtapune cunoasterea peste nefericire, e o cale cam lunga, zic eu. Asta nu inseamna ca unii oameni nu sunt fericiti in ignoranta lor...

Trimis: 20/05/2006 18:14

Ce determina fericirea noastra?... Aici se poate discuta foarte mult. In inițialul rand, depinde de ceea ce-si doreste fiecare. Unii se multumesc cu extrem putin, aceasta insemnand hrana, un adapost cald etc. Pentru altii, acest putin sau extraordinar de putin capata cu totul alta insemnatate - zambetul unui copil, soarele bland al diminetilor, culorile unei gradini pline de flori... Toate astea pot strecura fericirea in suflet, fie si pentru putin timp. Si, dupa parerea mea, ar trebui sa gasim mai des astfel de motive de fericire.
Sunt insa si oameni care alearga o viata in cautarea fericirii, o gasesc, sunt aproape de ea, devine atat de tangibila, dar ce pacat ca nu-si dau seama de acest lucru. Dupa ani pot sa apara si regrete, dar momentul nu mai poate fi dat inapoi. Cred ca atunci cand fericirea se traduce prin lucruri palpabile, cum ar fi banii sau avutiile, viata isi pierde culoarea.
Pentru mine, fericirea inseamna implinire personala, armonie sufleteasca, o familie frumoasa, un loc de munca care sa-mi dea probabilitatea sa ma dezvolt. Dar aceasta e fericirea ,,generica", sunt atat de multe lucruri aparent marunte, dar care ma fac sa ma simt bine. Recunosc insa ca de numeroase ori nu le vad nici eu.

Trimis: 21/05/2006 21:43

Da Cristina ai dreptate in ceea ce spui.
Hai sa ne gandim la urmatorul aspect.
Ne dezvoltam intr-un mediu si ajungem sa dorim a sti mai multe si tot crestem in cunostinte iar anturajul te si ajuta si ajungi mereu spre noi trepte numai ca aici intervine problema: societatea. Societatea iti impune cu totul alte principii si standarde iar tu care ai ajuns sa cresti si sa obtii atat de mult informational si doresti sa experimentezi oarecum si sa pui in practica dar nu mai reusesti, aceasta datorita societatii si a sistemului ce-o guverneaza. Si atunci la ce folos atata 'truda' pe degeaba. Atunci devii nefericit.
Deci sa fie valabil si in acest caz proverbul?
Eu zic ca DA.

Trimis: 21/05/2006 23:40

lidi a scris:

Un proverb chinezesc spune:" Cu cat cunosti mai mult cu atat vei fi mai nefericit!"
Sa fie oare adevarat... :weep:

?

Ce determina fericirea noastra ca indivizi?

dar aceasta varianta?!....mie mi se pare mai optimista si totodata un indemn la perseverenta :innocent:

Cu cit cunosti mai mult, cu atit iti dai seama cit de putine stii!

Trimis: 29/05/2006 13:24

Parafrazand..."fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor este Imparatia Cerurilor"
Mare adevar...cu cat esti mai cunoscator, cu atat iti dai seama cat de nestiutor esti...si ai vrea sa stii mai multe, sa stapinesti mai multe, setea de cunoastere onoreaza dar si devoreaza...
Oameni de genul asta ard, ca torte pentru o idee, pentru un vis, o descoperire...ei se cred fericiti, Dar nu cunosc fericirea de a iubi prietenă sau un zambet de copil, nu cunosc sentimentele!
Teluric-daca pot spune asa-vorbind, iaca mostra "de exemplu":
Cunosc extrem de numeroase fete frumoase si inteligente care insa...nu mai stiu sa se opreasca:absolvente a doua facultati, mega licentiate, apreciate si recunoscute la locul de munca, care nu cunosc-si multe nici nu mai spera sa cunoasca-bucuria unei iubiri sau maternitatea...Desi privesc oarecum superior de la inaltimea diplomelor pe cele ca mine care s-au oprit dupa O facultate si se multumeste cu un post intr-un esalon de management intermediar sa zicem...eu stiu ca nu sunt fericite...ca eu vin acasa la copil si toate grijile dispar ca prin farmec la zambetul lui...asa ca pentru a a explica Cu cat cunosti mai mult cu atat vei fi mai nefericit nu trebuie decat sa privim in jur, si fara prea mare filosofie sa o descifram.