~~~ ingerasulmeu ~~~ :: ma simt singura in rolul de parinte

Trimis: 03/02/2007 13:16

Am sot dar numai de decor!
M-am saturat sa le fac eu pe toate.Nici d.p.d.v financiar nu contribuie cu nimica in casa, nici nu lucreaza, nici nu ma ajuta.Tare as vrea sa plece si sa nu se mai intoarca dar nu cred eu ca o sa am norocul asta.
Doamne de afla ca scriu asa ceva , ma "omoara".

Trimis: 05/02/2007 16:08

Asta chiar inseamna ca intre voi NU se mai poate indrepta absolut nimic, nici macar de dragul Francescai care e asa de mica si are nevoie de ambii parinti. !?
Numai ca nici asta nu e o solutie cand din doi parinti in casa numai unul se simte parinte si actioneaza ca atare.

Trimis: 07/02/2007 17:52

NU stiu Lidi, a cam intrecut masura. Nu a fost sincer cu mine, mi-a ascuns multe lucruri. Am aflat ce a facut in trecut doar cand am fost insarcinata si are un trecut tare murdar, adica a facut ceva groaznic in tinerete. Stiu ca nu e bine sa condamni pe cineva pt faptele din trecut si sa iei omul cum e in prezent, dar faptele din trecut spun totusi ceva descpre caracterul omului.
Bine, ca nu asta e problema, nu trecutul lui, ci faptul ca nu ne mai intelegem, eu nu mai sunt asa toleranta cum eram inainte, nu mai am rabdarea, nu mai am nervi. Si mie de Francesca mi se rupe inima dar daca el nu se straduieste pt. ea, nu o va face nici pt. mine si atuncea el pierde. A mai parasit doua femei si doua fiice- mai are doua fete cu doua soții diferite, nu stiu daca ii va fi atat de greu sa renunte si la Francesca. Poate ii un pic mai greu decat la celelalte pt. ca e mai invarsta acuma si ramane singur.Am senzatia ca ma tine pe loc, nu pot trai asa, in nesiguranta, ce sa-i ofer lui FRancesca, vreau o casa, o sa mi-a fac singura dar nu pot cu el.
Sa lupt singura, am obosit.
Traim din alocatia lui Francesca din Germania si din indemnizatie. Alocatia o impartim in doua, jumate ia el jumate eu, el face ce vrea cu jumatate lui iar eu cu a mea, tin casa , plus indemnizatia. Alocatia e de 150 Euro pe luna. Pai, un sot trebuie sa aiba grija de familie nu sa ia banii copilului.
Inainte lucra pt un prieten de-a lui, adica ii dadea sfaturi, facea mici comisioane si il platea o data la 3 luni. Prietenul/asociatul lui nu o mai poate face iar el refuza sa lucreze. El nu se duce la lucru pt cateva sute de Euro, asa un job nu e de nasul lui. Ca atare ne chinium in locuinta parintilor mei. Mama sta si ea cu noi si acum cateva zile el a facut ceva groaznic de urat.Maica-mea pornea centrala el o oprea, ca sa face economie, eu incercam sa o culc pe Francesca, mama i-a spus sa nu se mai joace cu centrala, el s-a enervat si a facut un gest urat, si anume, s-a dus spre ea, amenintator, nu stiu exact cum sa descriu , a intrat cu pieptul in ea, ea a ramas nemiscata, eu am crezut ca o sa o loveasca si i-am zis ca chem politia daca nu o lasa in pace. Noroc ca mama intelege prea putina germana. Nu sunt nici eu de bucată mamei, adica nu sunt o nebuna care sta de fusta ei, si pe mine ma enerveaza dar totusi suntem la ea in casa, el ii e ca si un strain, si nu are dreptul sa se poarte cu ea asa.
Mai scriai tu undeva ca pot aparea acte de violenta, au aparut deja, dar eu am iertat, ca de, eram inca indragostita si nu vroiam sa-l pierd. In casa la ai mei nu cred ca ar fi in stare sa ma loveasca, mai face cate un gest, asa ca si cum mi-ar da cu capul, asa cum fac fotbalisti cand lovesc mingea cu capul, dar nu m-a lovit. cand vrea sa ma oblige sa-i cer scuze pt. cate-o fapta comisa si despre care crede el ca nu ar fi trebuit sa o fac sau despre ceva cea am spus, sau cand vrea sa ma oblige sa recunosc ca el are dreptate cand avem pareri diferite.
Nu vreau sa ma duc in Germania cu el, mi frica de el. Am avut si perioade frumoase, as minti daca nu as spune asta, dar cred ca au trecut. Poate ca totusi ne-am intelege altfel dacaam locui singuri si am avea casuta noastra dar cum nu o avem, eu nu ma duc in Germania sa stau la mila Statului german si nu vreau sa risc.
De Craciunul din 2005, eram in Nicaragua si eu aveam dificultati de adaptare, iar el inloc sa fie intelegator si sa ma ajute, m-a lovit de au auzit vecinii si m-au intrebat a doua zi, imi venea sa intru in pamant de rusine.Asta a fost cadoul de Craciun, apoi dimineata si-a cerut scuze si a zis sa mai incercam totusi de dragul lui Francesca. Ma jigneste mult, e mai inteligent si mai cultivat decat mine, si imi aminteste tot timpul asta, imi spune ca nu suntem pe acelasi nivel si nu ne potrivim.
Am fost atat de oarba, oarba de dragoste,si talpile ii le masam, si unghile de la picioare ii le taiam, nu stiam ce sa mai fac sa-i fie bine, iar el cand am fost insarcinata mi-a cerut sa dorm in alta camera ca il deranjez noaptea si mi-a spus ca gravidele sunt inestetice.Am suferit mult de fiecare data cand ma jignea, sau cand iesea si ma lasa acasa singura, dar acuma abia astept sa plece. Nici nu cred ca o sa mai am o relatie cu vre-un barbat, nu cred ca o sa mai indragostesc. Am avut douea experiente proaste, mi-a ajuns, vreau sa ma concentrez numai asupra lui Francesca, sa-i asigur ei un trai bun si un camin linistit si in rest nu ma mai intereseaza nimica.
Hai ,ca deja am scris prea multe.

Trimis: 07/02/2007 17:55

Lidi, esti o norocoasa, sot ca al tau , mai rar. Eu am ajuns sa cred ca toti barbatii sunt niste egoisti, al tau face parte din exceptii. Felicitari! Sa va iubiti si sa aveti zile frumoase si nopti linistite!

Trimis: 08/02/2007 11:53

Dumnezeue, Monika, am ramas de-a dreptul fara cuvinte. Ce asi putea eu sa te sfatuiesc, eu, o femeie care nu a experimentat niciodata asa ceva ?
Ma simt ca si cum nu pot ajuta desi asi incerca din rasputeri :'-(

.
Adevarul e ca daca nu ai respect fata de Dumnezeu nu poti avea respect nici fata de oameni si nici sa-i iubesti. Totul e o minciuna si o prefacatorie pt. cei ce incearca sa faca asata (sa incearce sa fie ceea ce nu sunt) dar a caror inima le e plina de intuneric bezna.
Partea cea mai rea e ca ajung ca cei din jurul lor sa sufere cumplit de pe urma comportamentului sau.
Nu cred ca se va schimba de dragul fetitei ce o are cu tine (daca de dragul tau nu), ca doar a mai fost in stare sa paraseasca alte doua familii, si nu are remuscari.
Nu cred deasemenea ca trebuie sa suferi din cauza lui daca isi bate joc de tine pe fata!
Imi pare rau de altfel ca ai mai avut o experienta neplacuta inaintea lui, ceea ce intareste imaginea ce ti-ai format-o despre bartbati.
Vreau doar sa te asigur ca nu toti sunt asa cum ii crezi, dar nu stiu cum se face ca tocmai tu care ai o asa mare dragoste de oferit ai nimerit tocmai barbati care sa nu aprecieze acest dar si sa profite de dragostea ta.
Nu sunt in masura sa te sfatuiesc daca sa-l pastrezi sau sa-l parasesti....
Cert e ca s-au intrecut masurile si nu mai exista pic de respect din partea lui si poate mai tarziu va fi si mai rau si nu-l vei mai putea parasi. Dar daca macar ar fi o portita de indreptare SINCERA si ireversibila din bucată lui...

Ma rog sa te ajute Dumnezeu si sa te indrume spre ce e mai bine pt. voi! :-/

Trimis: 08/02/2007 16:18

Lidi , multumesc mult. Pobleme am avut de mult dar nu am prea vrut sa scriu despre ele, ca sincera sa fiu, m-am gandit, ca poate o sa credeti despre mine ca eu sunt aia rea, din moment ce am mai avut un sot si nici cu el nu a fost bine. Uneori chiar eu cred ca sunt vinovata, am momente, ce-i drept rare, dar s-a intamplat sa cred pt. cateva clipe asta despre mine, ca eu sunt cea care nu poate trai cu cineva, cu toate ca am avut cu Frank si zile frumoase, si ne intelegeam bine si faceam excursii si ii placea sa petreaca momentul cu mine, Acuma e altfel. Acuma prefer sa ies cu Francesca si cu alte prietene , alte mamici din vecinatate decat sa ma plimb cu el,pt ca si afara ne certam sdin orice. Inainte , mai bine ighiteam in sec si taceam decat sa-l contrazic, acuma nu mai am rabdare.
Sti cum se zice, Timpul le rezolva pe toate. Il las sa plece si apoi vedem noi!Nu or fi toti barbatii la fel dar in ochii mei ,majoritatea sunt asa, exista exceptii, asa cu e sotul tau, ei confirma regula. Sa dea Dumnezeu sa ma insel!