|
carla
| Data inscrierii: 28/Feb/2008 |
| Mesaje: 2 |
| Localitate: CONSTANTA |
|
|
Sunt din Constanta si am patit cel mai cumplit necaz din viata mea. Am 33
de ani si multi doctori mi-au spus ca nu pot ramane gravida dar spre
surprinderea mea si bucuria mea mare am ramas gravida. Am auzit de
doctorul Zaher Mohamed ca fiind un doctor extrem de bun si am avut mare incredere in el. Aceasta incredere a dus la moartea micutului meu Alexuta.Am mers in fiecare luna la echo, am facut toate analizele, am facut tot ce mi s-a spus ba chiar mai multe pentru a fii totul in regula.Eram atat de frumoasa cu burtica, Doamne ma consideram cea mai norocoasa nevastă de pe pamant. Trebuia sa-l nasc pe bebe intre 10-15 noiembrie 2007 pe Alexuta al nostru. Pe 20 octombrie am avut asa o presimtire, de fapt nu-l mai simteam pe ingeras asa de tare ca inainte. Am sunat doctorul ca vroiam sa ma vada la echo, era la o nastere in Mangalia si m-a trimis la colegul lui Cristureanu. Am mers cu sotul, am facut eccho, mi-a zis ca totul e Ok, ca nu mai misca ca inainte ca e mai puturos dar ca e Ok. Apropo acest doctor renumit Zaher nu spunea la echo ce e baiat sau fata, ca cica e mai placut sa aflii tocmai cand nasti. Cand am fost la Cristureanu am aflat la 37 de saptamani ca e baiat. Doamne ce ne doream cel mai mult un baietel. Am plecat acasa extraordinar de bucurosi ca totul e Ok. Dupa ce am plecat am sunat doctorul Zaher sa il anunt ce mi-a spus Cristureanu. Am sunat pentru programare pe data de 25 octombrie, m-a programat la ora 19.00 dar eu iarasi aveam neliniste si nu stiam de ce. M-am dus la doctor pe la ora 15.00 si am stat acolo pana m-a primit. Nu pot sa uit zambetul cretin si nepasarea acestui doctor. Mi-a facut echo de nu stiu cate ori si l-a un moment dat mi-a zis sa imi sun sotul ca inima puiului meu nu mai bate. De ce l-am intrebat si el mi-a raspuns ca se mai intampla ca sunt tanara si ca pot sa mai fac altul. O jumatate de ora a durat pana a venit sotul dar mi s-a parut o vesnicie. Doctorul m-a bagat intr-o camera si si-a vazut de consultatiile lui in continuare. Nu stia cum sa scape de mine mai repede ca sa nu facem vreo scena sau sa nu vada si alte paciente esecul lui, nepasarea, crima lui. Ne-a chemat a doua zi de dimineata la spital ca sa nasc. La spital m-a dat pe mana doctorului sef de sectie Tica si a plecat ca si cand asta era tot. Doamne cat as fi vrut sa il omor in momentul ala Am stat 24 de ore cu injectia in coloana(epidurala), mi-au facut anestezii peste anestezii, ca sa nasc normal si nu cezariana ca se pare ca era in joc si viata mea. Pentru ca eram un caz aparte si sa nu se auda si in alte parti l-a lasat pe sotul meu cu mine tot timpul. Am nascut pe 27 octombrie 2007 destul de greu cu ruptura si altele, mi-au luat copilul sa nu il vad, avea 3 Kg si era baiat. Am avut si am in continuare cosmaruri, ma sustine sotul, care si el este daramat, mi-e dor de miscarile puiului meu, mi-e tare dor de el.
Au reusit sa ne convinga doctorii ca nu se cunoaste cauza decesului
pentru ca copilul ajunsese la maceratie, adica era mort de vreo cateva
zile, iar miscarile din burta pe care le simteam erau de fapt cum se misca
el in burta asa mort. Am stat 5 zile in spital, l-au tinut in
congelator si au zis ca nu mai e nimic de facut. M-am chinuit tare mult si cu
lactatia pentru ca am avut mult lapte dar nu aveam pe cine hrani. Au
trecut aproximativ 4 luni de atunci si incerc sa fiu tare dar nu prea
reusesc.
Astept ziua cand eu si ingerasul meu ne vom vedea si sper din tot sufletul ca Dumnezeu sa aiba grija de ingerasul meu pana atunci cand ne vom intalni.
|
